Materiale didactice

Materiale didactice pentru clasa pregatitoare si clasa I

Religie clasa I

Ghid profesori.pdf


Apostolat educational



Model proiect de lecție susținut în cadrul Cercului de Religie din data de 31-X-2015, la C.N. "Fratii Buzesti", Craiova

PROIECT DE LECTIE

Data:

Clasa: a XII-a

Instituţia de învăţământ: Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti, Craiova

Disciplina :  RELIGIE

Aria curriculară : Om si societate

Profesor : Ouatu Mihaela Simona

Unitatea de învăţare : Ortodoxie şi cultură naţională

Titlul lecţiei : În Grădina Ghetsimani – de la textul biblic la poezia

religioasă a lui Vasile Voiculescu

Tipul lecţiei : comunicare de noi cunoştinţe

Competenţe generale:

     

         Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ.

Competenţe specifice:

-         Argumentarea unei opinii proprii, referitoare la tema dată, utilizând atât învăţăturile religioase, cât şi cunoştinţe de la alte discipline.

-         Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în textele studiate.

-         Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici si istorici literari.

-         Analiza relațiilor dintre o operă studiată si contextul cultural în care a apărut aceasta.

-         Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unor judecăți proprii.

Competenţe derivate :

        

1.     Să prezinte succint date importante din viaţa şi activitatea poetului Vasile Voiculescu ;

2.     Să indentifice modalităţile concrete prin care poetul Vasile Voiculescu s-a implicat în promovarea credinţei creştine ;

3.     Să Interpreteze poezia lui Vasile Voiculescu  « In grădina Ghetsimani » folosind cunoştinţele de la limba şi literatura română ;

4.     Să comparare textul poeziei cu textele biblice în care sunt prezentate momentul rugăciunii din Grădina Ghetsimani ;

5.     Să indentifice asemănările şi deosebirile între textul poeziei şi textul biblic ;

6.     Să aplice metodele activ – participative folosite pentru însuşirea cunoştinţelor şi pentru evidenţierea interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii;

7.     Să utilizeze cunoştinţele dobândite la alte discipline (limba şi literatura română, istorie, geografie) pentru a rezolva cerinţele propuse ;

Strategia didactică :

1.     Metode şi procedee : expunerea, explicaţia, conversaţia,  metoda mozaic, metoda cubul, metoda cvintetului

2.     Mijloace de învăţare : Sfânta Scriptură, Fişa de lucru

3.     Forme de organizare activităţii elevilor : Frontală, pe grupe

Resurse :

1.     Temporale : număr de lecţii 1, durată 50 min.

2.     Bibliografie : 

Biblia sau Sfânta Scriptură, ed. Institutului Biblic si de Misiune

G. Călinescu, Istoria literaturii romane de la origini până în prezent.

Nr. Crt.	Etapele lecţiei	Activitatea profesorului	Activitatea Elevilor
1.	Momentul organizatoric	Salutul Rugăciunea Notarea absenţilor	Rostesc rugăciunea
2.	Reactualizarea cunoştintelor	Se adresează întrebări din lecţia anterioară.	Răspund la întrebări
3.	Captarea atenţiei	Profesorul cere elevilor să enumere numele unor poeţi sau scriitori, care au promovat în operele lor elemente şi învăţături creştine.	Elevii răspund.
4.	Anunţarea titlului lecţiei	Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei : În Grădina Ghetsimani – de la textul biblic la poezia religioasă a lui Vasile Voiculescu	Notează titlul pe caiet.
5.	Dirijarea învăţării	Fiind o lecţie unde poate fi folosită interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea, profesorul cere elevilor să prezinte câteva date despre viaţa şi activitatea lui Vasile Voiculescu. Profesorul solicită elevilor să citească poezia, În grădina Ghetsimani, şi propune elevilor comentarea pe scurt a poeziei pentru a evidenţia tema centrală a poeziei, aceea de sete profundă de Dumnezeu, făcând ca lirica poetului să devină o adevărată jertfă de mărturisire a credinţei creştine. G. Călinescu, Istoria literaturii romane de la origini până în prezent. „Numai prin Poeme cu îngeri Vasile Voiculescu izbeşte cu acea notă care-i dă originalitate [...]. Acum poetul este ortodoxist, tradiţionalist şi continuă alături de Blaga cântarea jalei metafizice." începând cu volumul Pârgă (1921), urmat de volumele Poeme cu îngeri, Urcuş şi întrezăriri, poetul îşi construieşte universul poetic specific, in­clusiv prin accentuarea caracterului religios al liricii. Poet autentic religios, Vasile Voiculescu nu cunoaş­te îndoiala sau revolta psalmistului arghezian. În Grădina Ghetsimani de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiraţie religioasă, autorul fiind inclus de George Călinescu în gruparea Ortodoxiştii -Iconografia mistică. Doctrina miracolului, alături de Nichifor Crainic. Poezia face parte din volumul Pârgă. Profesorul adresează elevilor câteva întrebări : Care este tema centrală a poeziei ? Ce semnificaţie mai are titlul poeziei ? Cum este structurată poezia din punct de vedere compoziţional ? Profesorul împarte elevilor fişa de lucru în care sunt scrise textele principale : Poezia În Grădina Ghetsimani şi versetele biblice unde este descrisă rugăciunea din Grădina Ghetsimani. Profesorul stabileşte şase grupe de lucru după metoda mozaic.   Se prezintă cubul care are înscris pe cele şase feţe verbe de acţiune: descrie, analizează, argumentează, aplică, asociază şi compară.  Fiecare grupă rostogoleşte cubul şi îşi alege pe rând, verbul respectiv şi fişa de activitate. Cerinţe de lucru: Grupa I: DESCRIE -Descrie momentul  care prilejuieşte rugăciunea  lui Iisus şi precizează cum apare el descris în Sfânta Scriptură. -prezintă elementele cadrului  natural Grupa II: COMPARĂ -Compară imaginea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani pornind de la cele două perspective: evanghelică şi literară. -Compară primele trei strofe cu ultima.Pe ce cade accentul în primele trei strofe?Dar în ultima? Grupa III: ANALIZEAZĂ -Analizează  textele biblice în care este prezentată Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi stabileşte: - cum sunt evidenţiate cele două firi ale Mântuitorului. - care a fost rolul asumării morţii Mântuitorului. - exemple de fapte din care să reiasă  suferinţa mântuitoare. Analizează nivelurile de  expresivitate  a  limbii: Nivelul morfosintactic -  verbe la timpul imperfect -     expresivitatea adjectivului -  conjuncţia adversativă dar Nivelul lexico-semantic -    prezenţa unor regionalisme/expresii populare -    perechi de antonime -    sens denotativ/ sensuri conotative Nivelul stilistic -    figure de stil( epite­tul, metafora-simbol,  oximoronul ) Grupa IV: ASOCIAZĂ Asociază suferinţa Mântuitorului Iisus Hristos cu starea naturii aşa cum apare în poezie.Ce observaţii poţi face? Asociază următoarele structuri cu valoarea lor stilistică (figura de stil)  şi cu semnificaţiile  pe care le sugerează: sudori de sânge chipu-i alb ca varul amarnica-i strigare grozava cupă, sete uriaşă infama băutură sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă... se frământau măslinii, Grupa V: APLICĂ Timpul verbal predominant în acest text liric este imperfectul, iar valoarea lui durativă  poate avea ca semnificaţie faptul că suferinţa lui Iisus îşi găseşte continuarea  în suferinţa oricărui om care alege calea mai bună, dar mai grea. Descrie o situaţie  specific umană  în care  să fie evident acest lucru. Grupa VI: ARGUMENTEAZĂ Deseori suntem abordaţi pe stradă  sau în mijloacele de transport de oameni  care vorbesc de o apocalipsă  anunţată de existenţa  suferinţei. Argumentează în 5-10 rânduri că  suferinţa  nu înseamnă lipsa lui Dumnezeu în viaţă şi că  poate avea   efect  tămăduitor. Daţi şi câteva exemple de personaje biblice aflate în această situţie de suferinţă, dar cu efecte tămăduitoare.	Elevii ascultă. Participă la discuţii. Poet religios, cunoscător al sufletului românesc şi caracterizat printr-o largă deschidere către spiritualitatea creştină, Vasile Voiculescu s-a născut în anul 1884. Studii : Facultatea de Litere şi Filozofie ; Facultatea de Medicină Opera sa: volume de poezii: Din ţara zimbrului, Poeme cu îngeri, Destin, Pârgă. A fost în închisoare între anii 1958 şi 1962. Elevii ascultă. Participă la discuţii. Poem iconografic, În Grădina Ghetsimani se inspiră din motivul biblic al Rugăciunii lui Iisus pe Muntele Măslinilor, după Cina cea de taină. Scena este relatată în Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi înfăţişată în icoanele bisericii creştine. Poetul reţine zbuciumul interior: Iar El, fiind in chin de moarte, mai stăruitor se ruga. Şi sudoarea i s-a făcut picături de sânge care picurau pe pământ (Luca, 22, 44) dar deplasează accentul dinspre com­ponenta divină spre omenescul suferinţei. Elevii răspund la întrebări : Tema poeziei o reprezintă rugăciunea lui Iisus şi este o poezie de inspiraţie religioasă (icono­grafică), aparţinând lirismului obiectiv. Titlul nu fixează doar cadrul fizic al rugăciunii, ci denumeşte spaţiul sacru cu semnificaţie în plan spiritual: locul purificării lui Iisus de patimi, prin virtuţi. Compoziţional, poezia este alcătuită din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe sur­prind planul subiectiv, starea sufletească a lui Iisus, iar ultima amplifică suferinţa, care se răsfrânge asupra planului exterior, al naturii. Elevii primesc fişele şi le citesc. Elevii îndeplinesc sarcinile şi primesc fişele de lucru.
6.	Asocierea şi generalizarea	Fiecare grupă îşi va prezenta produsul finit în faţa clasei. Profesorul şi elevii fac aprecieri asupra activităţii grupelor. Profesorul propune realizarea unui cvintet, folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. Primul vers - este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul. Al doilea vers - este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective). Al treilea vers - este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu). Al patrulea vers - este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect. Al cincilea vers - este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.	Elevii fac aprecieri asupra activităţii grupelor. Elevii finalizează sarcina de lucru primită. Suferinţa Tulburătoare,Tămăduitoare Lovind, fremătând, transformând Conduce omul spre Mântuire
7.	Asigurarea feed-back-ului şi evaluarea performanţelor	Fixarea lecţiei se va face prin adresarea unor întrebări: Care a fost rolul poetului Vasile Voiculescu în promovarea culturii româneşti? Care sunt asemănarile şi deosebirile între figura Mîntuitorului Iisus Hristos aşa cum este prezentată în poezie şi cum este prezentată scripturistic?	Elevii răspund.
8.	Aplicarea	În Grădina Ghetsimani de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiraţie religioasă, având ca temă ruga Mântuitorului  Iisus Hristos din Grădina Ghetsimani punând foarte mult accent pe suferinţă .	Elevii ascultă.
9.	Asigurarea transferului	Li se cere elevilor să se gândească la rolul lui Dumnezeu în viaţa unui om atunci când are o suferinţă.	Elevii ascultă cu atenţie.
10.	Incheierea lecţiei	Rostesc rugăciunea. Salut	Rostesc rugăciunea

Fişa de lucru

Grupa I

1. Pornind de la textele de mai jos:

-Descrie momentul  care prilejuieşte rugăciunea  lui Iisus şi precizează cum apare el descris în Sfânta Scriptură.

-Prezintă elementele cadrului  natural.

2. Folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.

Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.

Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).

Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).

Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.

Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.

În Grădina Ghetsimani

            Vasile Voiculescu

Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.

Atunci Iisus a  mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.

Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.

Atunci le-a zis :Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.

Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine!

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.

Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se voia Ta!

Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreunaţi.

Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.

                                   (Matei, 26, 36-44)

  Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.

Şi când a sosit in acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.

Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, Se ruga,

Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.

Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.

Iar El, fiind in chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.

Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi i-a aflat adormiţi de întristare.

                                            (Luca22, 39-45)

Fişa de lucru

Grupa II

1. Pornind de la textele de mai jos:

-Compară imaginea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani pornind de la cele două perspective: evanghelică şi literară.

-Compară primele trei strofe cu ultima. Pe ce cade accentul în primele trei strofe?Dar în ultima?

           

            2. Folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.

Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.

Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).

Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).

Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.

Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.

În Grădina Ghetsimani

            Vasile Voiculescu

Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.

Atunci Iisus a  mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.

Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.

Atunci le-a zis :Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.

Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine!

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.

Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se voia Ta!

Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreunaţi.

Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.

                                   (Matei, 26, 36-44)

  Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.

Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.

Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, Se ruga,

Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.

Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.

Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.

Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Luişi i-a aflat adormiţi de întristare.

                                            (Luca22, 39-45)

Fişa de lucru

Grupa III

Pornind de la textele de mai jos:

            1.Analizează  textele biblice în care este prezentată Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi stabileşte:

- cum sunt evidenţiate cele două firi ale Mântuitorului.

- care a fost rolul asumării morţii Mântuitorului.

- exemple de fapte din care să reiasă  suferinţa mântuitoare.

            2. Analizează nivelurile de  expresivitate  a  limbii:

Nivelul morfosintactic
-    verbe la timpul imperfect
-    expresivitatea adjectivului

-    conjuncţia adversativă dar
Nivelul lexico-semantic
-    prezenţa unor regionalisme/expresii populare
-    perechi de antonime
-    sens denotativ/ sensuri conotative
Nivelul stilistic
-    figuri de stil (epite­tul, metafora-simbol,  oximoronul)

            3. Folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.

Primul vers- este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.

Al doilea vers- este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).

Al treilea vers- este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).

Al patrulea vers- este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.

Al cincilea vers- este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.

În Grădina Ghetsimani

            Vasile Voiculescu

Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.

Atunci Iisus a  mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.

Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.

Atunci le-a zis :Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.

Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine!

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.

Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se voia Ta!

Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreunaţi.

Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.

                                   (Matei, 26, 36-44)

  Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.

Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.

Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, Se ruga,

Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.

Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.

Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.

Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi i-a aflat adormiţi de întristare.

                         (Luca22, 39-45)

Fişa de lucru

Grupa IV

Pornind de la textele de mai jos:

            1.Asociază suferinţa Mântuitorului Iisus Hristos cu starea naturii aşa cum apare în poezie.Ce observaţii poţi face?

           

            Asociază următoarele structuri cu valoarea lor stilistică (figura de stil)  şi cu semnificaţiile  pe care le sugerează:

sudori de sânge

chipu-i alb ca varul

amarnica-i strigare

grozava cupă,

sete uriaşă

infama băutură

sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...

se frământau măslinii,

            2. Folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.

Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.

Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).

Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).

Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.

Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.

În Grădina Ghetsimani

            Vasile Voiculescu

Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.

Atunci Iisus a  mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.

Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.

Atunci le-a zis :Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.

Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine!

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.

Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se voia Ta!

Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreunaţi.

Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.

                                   (Matei, 26, 36-44)

 

Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.

Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.

Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, Se ruga,

Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.

Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.

Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.

Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Luişi i-a aflat adormiţi de întristare.

                    (Luca22, 39-45)

Fişa de lucru

Grupa V

Pornind de la textele de mai jos:

APLICĂ

            1.Timpul verbal predominant în acest text liric este imperfectul, iar valoarea lui durativă  poate avea ca semnificaţie faptul că suferinţa lui Iisus îşi găseşte continuarea  în suferinţa oricărui om care alege calea mai bună, dar mai grea.Descrie o situaţie  specific umană  în care  să fie evident acest lucru.

           

            2. Folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.

Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.

Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).

Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).

Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.

Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.

În Grădina Ghetsimani

            Vasile Voiculescu

Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.

Atunci Iisus a  mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.

Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.

Atunci le-a zis :Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.

Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine!

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.

Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se voia Ta!

Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreunaţi.

Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.

                                   (Matei, 26, 36-44)

 Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.

Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.

Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, Se ruga,

Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.

Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.

Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.

Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Luişi i-a aflat adormiţi de întristare.

                                        (Luca22, 39-45)

Fişa de lucru

Grupa VI

Pornind de la textele de mai jos:

            1.Deseori suntem abordaţi pe stradă  sau în mijloacele de transport de oameni  care vorbesc de o apocalipsă  anunţată de existenţa  suferinţei. Argumentează în 5-10 rânduri că  suferinţa  nu înseamnă lipsa lui Dumnezeu în viaţă şi că  poate avea   efect  tămăduitor. Daţi şi câteva exemple de personaje biblice aflate în această situţie de suferinţă, dar cu efecte tămăduitoare.

            2. Folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.

Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.

Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).

Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).

Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.

Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.

În Grădina Ghetsimani

            Vasile Voiculescu

Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.

Atunci Iisus a  mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.

Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.

Atunci le-a zis :Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.

Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu Mine!

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.

Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se voia Ta!

Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreunaţi.

Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.

                                   (Matei, 26, 36-44)

 Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.

Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită.

Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, Se ruga,

Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.

Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.

Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.

Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi i-a aflat adormiţi de întristare.

                          (Luca22, 39-45)

(Scurt comentariu orientativ)

G. Călinescu, Istoria literaturii romane de la origini până în prezent.
„Ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior ace­luia al Gândirii, dar poetul a luat cunoştinţă de sine şi s-a sistematizat acolo."
„Numai prin Poeme cu îngeri Vasile Voiculescu izbeşte cu acea notă care-i dă originalitate [...]. Acum poetul este ortodoxist, tradiţionalist şi continuă alături de Blaga cântarea jalei metafizice." Începând cu volumul Pârgă (1921), urmat de volumele Poeme cu îngeri, Urcuş şi întrezăriri, poetul îşi construieşte universul poetic specific, in­clusiv prin accentuarea caracterului religios al liricii.
Poet autentic religios, Vasile Voiculescu nu cunoaş­te îndoiala sau revolta psalmistului arghezian.

            În Grădina Ghetsimani de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiraţie religioasă, autorul fiind inclus de G. Călinescu1 în gruparea Ortodoxiştii -Iconografia mistică. Doctrina miracolului, alături de Nichifor Crainic. Poezia face parte din volumul Pârgă.
            Poem iconografic, În Grădina Ghetsemani se inspiră din motivul biblic al Rugăciunii lui Iisus pe Muntele Măslinilor, după Cina cea de taină. Scena este relatată în Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi înfăţişată în icoanele bisericii creştine.
            Poetul reţine zbuciumul interior: „Şi fiind în zbucium, mai cu stăruinţă Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca nişte picături de sânge ce cad pe pămănf (Luca, 22:44), dar deplasează accentul dinspre com­ponenta divină spre omenescul suferinţei.

            Tema poeziei o reprezintă ruga lui Iisus.
Fiind o poezie de inspiraţie religioasă (icono­grafică), aparţine lirismului obiectiv, prin absenţa mărcilor lexicale ale prezenţei eului liric, dar gradarea intensităţii suferinţei este marcată prin punctele de suspensie şi propoziţia exclamativă.
            Titlul nu fixează doar cadrul fizic al rugăciunii, ci denumeşte spaţiul sacru cu semnificaţie în plan spiritual: locul purificării lui Iisus de patimi, prin virtuţi.
            Compoziţional, poezia este alcătuită din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe sur­prind planul subiectiv, starea sufletească a lui Iisus, iar ultima amplifică suferinţa, care se răsfrânge asupra planului exterior, al naturii.
            Prima strofa redă împotrivirea Omului în faţa destinului, într-o formulare lapidară în incipit: „Isus lupta cu soarta şi nu primea paharul..". Postura christică este tragică prin omenescul ei: „Căzut pe brânci în iarbă se-mpotrivea întruna". Verbele: lupta, nu primea, se-mpotrivea exprimă refuzul asumării unui destin implacabil, în clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul îngenuncherii nu este al unui învins, ci al rugăciunii (invocarea divinităţii şi asceza spirituală). Contrastul cromatic roşu-alb realizat prin metafore, pune în evidenţă zbuciumul sufletesc şi condiţia duală: „sudori de sânge" (trupescul, suferinţa fizică), „chipu-i alb ca varu” (chipul hieratic, compo­nenta spirituală). Legătura terestru-ceresc este su­gerată prin versul: „Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna".
            Strofele a doua şi a treia constituie a doua sec­venţă poetică, realizată în jurul metaforei-simbol „grozava cupă". Vagul religios persistă şi în strofa a doua, iniţial, „soarta", aici, „o mână nendurată". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: „mană nendurată", „grozava cupă", iar rezistenţa la ispitire (cale a purificării spirituale), prin epitetele „sete uriaşă", „infama băutură". Rezistenţa la ispitire implică suferinţa în plan fiziologic şi sufletesc: „Şi-o sete uriaşă sta sufletul să~i rupă...".
Oximoronul relevă interiorizarea, trecerea la o altă etapă a purificării de patimi, de la lupta cu lumea la lupta cu sinele: „în apa ei verzuie jucau sterlici de miere/ Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...". Versurile reiau imaginea infamei băuturi a ispitirii, sub forma jocului aparenţă-esenţă, benefic-malefic. Imaginea artistică ,fălcile-ncleştăndu-şi exprimă gestul de refuz al jocului duplicitar, halu­cinant. Versul „Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă" concentrează sensul luptei hristice: moartea trupului - viaţa de apoi.
            Strofa a patra constituie ultima secvenţă po­etică, proiecţia suferinţei interioare asupra cadrului natural. Se utilizează personificarea şi hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: „Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii,/ Păreau că vor să fugă din loc, să nu~l mai vadă...". Imaginea apoca­liptică este sugerată prin sintagma „vraiştea grădinii. Mesagerii divini, îngerii, nu însoţesc în mod explicit zbaterea omului, dar se remarcă metafora „bătăi de aripi care susţine ambiguitatea limbajului poetic: îngerii mântuirii sau îngerul morţii. Ultimul vers, „Şi uliii de seară dau roate după pradă", întăreşte sugestia morţii/ imaginea, thanatosului prin: simbolul „uliii, simbolistica temporală: „de seară" şi aceea a gestului: „dau roate după pradă".
            Nivelul morfosintactic
-    verbe la timpul imperfect, modul indicativ sau la modul gerunziu - valoarea durativă a acţiunilor;
-    expresivitatea adjectivului cu rol de superlativ absolut expresiv (de exemplu: „amarnica-i strigare", „grozava cupă, „veninul groaznic); adjective fără grad de comparaţie („sete uriaşă", „cu ultima putere");
-    rolul expresiv al adverbului: întruna (sens iterativ); deasupra (proiecţie cosmică a suferinţei);

-    conjuncţia adversativă dar, în strofele a II-a şi a IlI-a - susţine ideea împotrivirii, a rezistenţei la ispită;
-    topica afectivă (inversiuni şi dislocări sintactice) -evidenţiază opţiunea poetică.
            Nivelul lexico-semantic
-    prezenţa unor regionalisme: „sterlic”; expresii populare: „pe brănci”, „fără tihnă" ~ intensificarea dramatismului;
-    terminologia abstractă, lexicul împrumutat din sfera cosmicului şi a naturii este organizat „ca forme sensibile ale cunoaşterii (Ştefan Munteanu);
-    câmpul semantic al paharului: „grozava cupă", „infama băutură", „apa ei verzuie";
-    opoziţia venin - dulceaţă - relevă ispitirea;
-    sens denotativ/ sensuri conotative, limbajul metaforic - cuvântul poetic nu înseamnă, ci sugerează.
            Nivelul stilistic
-    puternicul imagism realizat prin cultivarea epite­tului, adesea în inversiune, a metaforei-simbol, a oximoronului.
            Nivelul fonetic şi prozodic
-    pauzele marcate de punctele de suspensie -intensificarea suferinţei;
-    conservarea prozodiei clasice;
-    patru catrene; măsura versurilor: 14 silabe; ritm iambic; rimă încrucişată.

            În Grădina Ghetsimani de Vasile Voiculescu este o poezie de tip tradiţionalist prin inspiraţia reli­gioasă (poezie iconografică), coordonantă a spirituali­tăţii româneşti. La nivel formal, se observă con­servarea prozodiei clasice.

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Colegiul Național ,,Frații Buzești”

Data: 31 octombrie 2015

Disciplina: Religie ortodoxă

Clasa:  a XI-a

Profesor: Ștefănescu Flori Daniela

                Voinea Paulica Petronica

Unitatea de învăţare: Trăirea învăţăturii creştine

Subiectul lecţiei: Rănile familiei

Durata: 50 minute

Tipul lecţiei: mixtǎ    

Scopul lecției: Cunoaşterea învățaturii creştine despre familie; promovarea atitudinilor de dragoste, respect şi ajutor reciproc in relațiile familiale.

Competențe generale:

            Integrarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini şi comportamente

Aplicarea învățăturii de credință în viața personală și a comunității.

Competențe specifice: 

Evidențierea responsabilităţilor şi a modului de implicare a tânărului creştin, în familie şi în societatea contemporană;           

Analizarea consecinţelor negative ale comportamentului care încalcă morala                    creştină, asupra vieții personale şi asupra comunităţii.

Competenţe derivate:

C1 - să defininească noțiunile de adulter, divorț, avort, homosexualitate

C2 - să susțină argumentat  învățăturile Bisericii Ortodoxe despre: adulter, divorț, avort, homosexualitate

C3 - să utilizeze cunoștințele moral-religioase în rezolvarea unor probleme morale

C4 - să-și dezvolte capacitatea de a identifica și evita împrejurările care duc la adulter, avort, divorț

C5 - să aplice metodele activ – participative folosite pentru însuşirea cunoştinţelor şi pentru evidenţierea interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii;

C6 - să utilizeze cunoştințele dobândite la alte discipline (sociologie și cultură civică) pentru a rezolva cerinţele propuse ;

Resurse:

1. Oficiale: Programa şcolarã pentru disciplina Religie, clasa a XI-a;
                                Planificarea calendaristicã orientativã.
2. Temporale: numãr de lecţii: 1
                               durata 50’
3. Bibliografice: 
   1. Biblia sau Sfânta, Editura Institutului Biblic şi de Misiune a BOR, Bucureşti, 1986;
   2. Zãgrean Arhid. prof.dr.Ioan, Morala Creştinã, Editura Renaşterea, Cluj, 2002
   3. Şebu Pr. prof.univ. dr. Sebastian, Metodica predãrii religiei,  Editura Reîntregirea Alba Iulia 2000
                                      
      Strategia didacticã:

1. Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, lectura, dezbaterea, problematizarea, brainstorming, metoda pălăriilor gânditoare.
2. Mijloace de învãţãmânt: Sfânta Scripturã, Fişã de lucru, Rețeaua Internet.
3. Mijloace materiale:  auxiliare didactice, flipchart.
4. Forme de organizare a activitãţii elevilor: activitate frontalã, activitate pe grupe.

SCENARIUL DIDACTIC

Nr.crt.	Etapele lecției	Activitatea profesorului	Activitatea elevului	Metode și procedee	Mijloace de învățământ	Forme de organizare	Evaluare
1.	Momentul organizatoric	Salutul Rugăciunea Notarea absențelor Pregătirea pentru începerea orei	Salutul Rugăciunea Anunțarea absenților Pregătirea pentru începerea orei
2.	Reactualizarea cunoștințelor anterioare	Solicită elevilor răspunsurile la următoarele întrebări: -Care este definiția familiei în sens sociologic? - Care este originea familiei și când este ridicată la rang de Sfântă Taină?	Răspund la întrebările adresate de către profesor	Conversația catehetică		Activitate frontală	Aprecieri verbale
3.	Pregătirea aperceptivă	Propune elevilor să  găseasca sintagme sau cuvinte pornind de la sintagma ,,rănile familiei,, pe care le afișează pe flipchart.	Răspund la întrebări	Brainstormingul		Activitate frontală
4	Anunțarea temei și a obiectivelor	-Anunță și scrie pe tablă titlul lecției: Rănile familiei: Divorțul, Adulterul, Avortul, Homosexualitatea -Precizează competențele derivate urmărite.	Notează titlul lecției și rețin competențele	Explicația
5	Dirijarea învățării	Un fenomen accentuat vizibil în ultimii ani, este criza familiei şi degradarea vieţii de familie pe fondul creşterii insecurităţii generale şi al confruntării cu schimbări multe şi bruşte, într-un interval de timp foarte scurt. Sociologii consideră că în societate s-a instaurat un fenomen de surmenaj social, de oboseală socială, care aduce după sine o degradare sau o anarhizare a vieţii sociale, explicând astfel de ce, atât în România, cât şi în întreaga Europă, familia creştină se confruntă azi cu multiple crize: criza economică (sărăcie, şomaj, nesiguranţa zilei de mâine, emigraţia spre ţări mai bogate), criza morală (avortul, divorţul, adulterul, familia homosexuală abandonarea copiilor, libertinajul, creşterea violenţei în familie şi a delincvenţei juvenile). Profesorul împarte elevilor fişa de lucru în care sunt scrise textele principale : Studiu de caz,versetele biblice referitoare la divorț, avort, adulter și homosexualitate, statistici. Profesorul va folosi metoda pălăriilor gânditoare. Împarte clasa în șase grupe folosind metoda mozaicului. Fiecare grupă va prima un studiu de caz și sarcina de lucru:   Cerințe de lucru: Grupa1:  pălăria albă –INFORMEAZĂ:-prezentați cazul si identificați problemele fiecărui membru al familiei Grupa2: Pălăria  pălăria roşie – SPUNE CE SIMTE DESPRE: - Imaginați-vă că sunteți unul dintre membrii familiei( mama,tatăl,  fiica, fiul). Prezentați situația din punctul vostru de vedere.  Grupa3:pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREŞELILE – La ce riscuri se expun cei doi frați prin hotărârile pe care le-au luat? -Din ce cauză s-a ajuns în această situație? Grupa 4: pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI : Găsiți soluții alternative pentru a-i ajuta pe cei trei membri ai familiei. Grupa 5: pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII: Ce soluții oferă Biserica pentru problemele acestei familii. Grupa 6: pălăria albastră – CLARIFICĂ:              Cum percepe societatea situația fiecărui membru al familiei?          Ce șanse reale există pentru fiecare dintre membrii familiei să-și îndrepte viața?	Elevii scriu pe bilețele cuvintele	Expunerea Conversația Metoda Mozaicului Metoda pălăriilor gânditoare		Activitate frontală Activitate frontală Activitate pe grupe
6.	Fixarea și sistematizarea cunoștințelor	Profesorul propune elevilor să alcătuiască unui ciorchine cu rănile familiei, cauze, consecințe spirituale și sociale, poziția Bisericii față de acestea		Metoda ciorchinelui	Sfânta Scriptură Fișa de lucru	Activitate îndividuală	Aprecieri verbale
	Asocierea și generalizarea	Se pun în discuţie urmãtoarele probleme legate de familia de azi: - În unele situaţii, societatea contemporanã priveşte în mod diferit de Bisericã problemele familiei. De exemplu, statul a legiferat avortul, uniunea consensualã sau aprobã tacit relaţiile homosexuale, cãsãtoriile între persoanele de acelaşi sex. Ce pãrere aveţi? Trebuie condamnate/ îndreptate aceste lucruri dupã învãţãtura Bisericii?	Elevii răspund			Activitate	Aprecieri verbale
7.	Aprecierea activităţii elevilor	- Fiecare grupă îşi va prezenta produsul finit în faţa clasei. Profesorul şi elevii fac aprecieri asupra activităţii grupelor.
8.	Incheierea lecţiei	Rugăciunea Salutul.	Rostesc rugăciunea. Salutul.

FIȘA NR. 1 – PĂLĂRIA ALBĂ

 Studiu de caz:

Doamna Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se căsătorească cu iubitul său Nicky.                                                         

Cu palaria alba pe cap se face o analiza obiectiva a situatiilor!

-oferă informaţii şi materiale în legătură cu problema ;

-prezintă lucrurile aşa cum sunt fără nici o părere, interpretare critică sau emoţie.

                  Imaginează-ţi o foaie albă şi una imprimată. Majoritatea timpului hârtia este albă. Pălăria alba la fel ca majoritatea hârtiei se referă la informaţii şi acţionează în sfera lucrurilor reale, existente. Deci, când o porţi rămâi la ceea ce este cunoscut. Tot ceea ce vrei în momentul de faţă este informaţia obiectivă.

Sarcină de lucru:

• Prezentați cazul
•  Identificați problemele fiecărui membru al familiei

FIȘA NR. 2 – PĂLĂRIA ROȘIE

Studiu de caz:

Doamna Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se căsătorească cu iubitul său Nicky.

Când gândim cu pălăria roşie pe cap nu trebuie să dăm nici o justificare!

-- gândire afectivă care se bazează pe emoţii, sentimente, intuiţie

         Pălăria roşie se referă la emoţiile şi sentimentele tale. Acestea se bazează pe experinţe complexe şi nu sunt întotdeauna uşor de analizat. De obicei sunt excluse din discuţie din moment ce nu provin din sfera reală şi nu sunt bazate pe logică. Totuşi sentimentele nu încetează să iţi dea bătăi de cap. Şi astfel împărtaşirea lor îţi oferă şansa de a te elibera.

Sarcină de lucru:

• Imaginați-vă că sunteți unul dintre membrii familiei (mama, tatăl, fiica, fiul).     Prezentați situația din punctul vostru de vedere.

FIȘA NR. 3 – PĂLĂRIA NEAGRĂ

                                                             

Cu pălăria neagră pe cap se face o evaluare critică a faptelor!

-           gândire negativă, se bazează pe evidenţierea greşelilor, a punctelor slabe şi a riscurilor.

Studiu de caz:

Doamna Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se căsătorească cu iubitul său Nicky.

         Sarcină de lucru:

• Din ce cauză s-a ajuns în această situație?
• La ce riscuri se expun cei doi frați prin hotărârile pe care le-au luat?

FISA NR. 4 – PĂLĂRIA GALBENĂ

 Cu pălăria galbenă pe cap gândim pozitiv şi vedem numai avantajele situaţiei!

- Evidenţiază avantajele, oportunităţile şi posibilităţile de concretizare ale unei idei

                  Aminteşte-ţi o zi însorită şi călduroasă. Simţind o briză uşoară, ce uşor e să gândeşti optimist despre viaţă. Pălăria galbenă reprezintă aspectele pozitive şi logice ale gândirii tale. Deci nu se referă la speranţele tale! Afirmaţiile tale trebuie să fie de asemenea susţinute de un motiv puternic, căutând beneficii şi observând cât de reale pot fi aşteptările tale.

Studiu de caz:

Doamna Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se căsătorească cu iubitul său Nicky.

Sarcină de lucru:

• Ce soluții oferă Biserica pentru problemele acestei familii?
• Ce soluții oferă societatea pentru problemele acestei familii?

FISA NR. 5 – PĂLĂRIA VERDE

                                                           
 Cu palaria verde pe cap nu există limite în calea gândurilor!

- Gândirea creativă  se bazează pe generarea de idei noi .

                Ce se întâmplă primăvara când iarna se retrage? Frunzele cresc iar în copaci şi tufişuri, primele flori se dezvăluie in iarba bogată şi totul vibrează la unison cu energia creativă şi creatoare a vieţii. Pălăria verde reprezintă eforturile creative conştiente. Noi idei se ridică, apar soluţii inovative.

Studiu de caz:

Doamna Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se căsătorească cu iubitul său Nicky.

Sarcină de lucru:

• Găsiți soluții alternative pentru a-i ajuta pe cei trei membri ai familiei.

FISA Nr. 6 – PĂLĂRIA ALBASTRĂ

       

Când gândim cu pălăria albastră încercăm să oferim o privire de ansamblu asupra faptelor!  

-definirea, extragerea clară a problemei şi concluzia.

                  Un cer albastru grozav care îţi oferă ocazia de a avea o vedere de ansamblu asupra proceselor de gândire ce au loc. Iată pălaria albastră a manager-ului. Te desparţi puţin de gândirea ta şi vezi întregul proces dezvăluit. Ghidează-l şi controlează-l. Trage concluziile la sfârşit.

Studiu de caz:

Doamna Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se căsătorească cu iubitul său Nicky.

Sarcină de lucru:

• Cum percepe societatea situația fiecărui membru al familiei?
• Ce șanse reale există pentru fiecare dintre membrii familiei să-și îndrepte viața?

TEMEIURI SCRIPTURISTICE

(Mt. 5.27-28): ,, Ați auzit că s-a zis celor de demult:,,să nu săvârșești adulter,,. Eu însă vă spun vouă că oricine se uită la femeie poftind-o, a și săvârțit adulter cu ea în inima lui,,

(Mt.19.6): ,,Ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu deespartă,,

(Gal. 5.21): ,, Ucigașii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu,,

(Geneza 19:24-25),,Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma și Gomora ploaie de pucioasă și foc din cer de la Domnul.

Și a stricat cetățile acestea, toate împrejurimile lor, pe toți locuitorii cetăților și toate plantele ținutului aceluia,,

(Levitic 18:22): ,,Să nu te culci cu un bărbat ca și cu o femeie; aceasta este spurcăciune,,

(Romani 1:27-28): ,,Asemenea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins in pofta lor unii pentru altii, bărbați cu bărbați, săvârșind rușinea și luând cu ei răsplata cuvenită rătăcirii lor. Și precum n-au incercat să aibă pe Dumnezeu în cunoștința, așa și Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine.,,

(1 Corinteni 6:9): ,,Nu stiți, oare, că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu? Nu vă amăgiți: Nici desfrânații, nici inchinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții,,

RĂNILE FAMILIEI

conținuturi

           

            Astăzi familia se confruntă cu grave probleme: adulter, divorț, avort, ,,familia homosexuală,, periculoase pentru viața creștinilor și pentru societate.

1. Adulterul- încălcarea fidelității conjugale, cauză a divorțului

                        a) Sfânta Scriptură condamnă adulterul( Ies 20.14; Mt. 5.27-27; I Cor 6.15-18)

                        b) Biserica Ortodoxă consideră adulterul desfrânare- păcat capital

Adulterul distruge esența mistică a căsătoriei care este iubirea duală ,,și vor fi amândoi un trup,,. Sfânta Scriptură condamnă adulterul( vezi: Ies 20.14; Mt.5.27-28; I Cor. 6.15-18).

2. Divorțul- flagel al societății moderne

- Romania este fruntasa in privinta divorturilor din Uniunea Europeana.

-Conform institutului național de statistica I.N.S In anul 2013, 28.507 de cuplu de romani au divortat, una din cinci casnicii s-a terminat in fata judecatorului sau notarului.

-Divorţul este un fenomen psihosocial complex, determinat de trăsăturile de personalitate ale partenerilor, dar şi de o serie de factori economici, sociali, politici şi culturali.

-Divorţul afecteză în plan psihologic şi social cuplul, copiii, părinţii, în general întreaga familie, consecinţele acestuia fiind de cele mai multe ori dramatice

Conform datelor INS, sunt 1.52 divorturi la mia de locuitori. In 2010 s-au inregistrat peste 32.000 de divorturi. Specialistii considera ca acest lucru se intampla din cauza ca pasiunea si atractia fizica sunt confundate cu iubirea. Cauzele invocate de catre romani, in 2010, pentru a divorta, au fost:

5% alcoolism;

5.2% violente fizice;

7.2% infidelitate conjugala;

7.2% diverse cauze;

30.1% acordul partilor;

45.5% alte situatii.

Divorțul este ruperea tainei unice, fiindcă a slăbit sau a pierit iubirea care-i ținea pe cei doi soți în unitate. Biserica, pe baza Sfintei Scripturi, nu este de acord cu divorțul decât în cazul adulterului, dupa cuvantul Mantuitorului „ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta” (Matei XIX, 6), precum si invatatura paulina: „legatu-te-ai cu femeia, nu cauta despartirea” (I Corinteni VII, 27) si „celor casatoriti, nu eu, ci Domnul le porunceste: femeia sa nu se desparta de barbat” (I Corinteni VII, 10).

Avortul- crimă cu premeditare

Biserica susţine că dreptul la viaţă al fiului nenăscut este egal cu al mamei. Biserica, cu întreaga ei învăţătură dogmatică, morală şi canonică întemeiată pe Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, a fost în toate timpurile şi locurile împotriva avortului ca teorie şi practică, calificându-l drept crimă împotriva vieţii umane, în rândul păcatelor strigătoare la cer.

În rânduiala Sfintei Taine a Cununiei se cuprind rugăciuni pentru rodnicia căsătoriei,

Dumnezeu a poruncit primilor oameni: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul” (Facere 1, 28).

Astăzi, concluziile medicinii, ale antropologiei, ale biochimiei şi ale biologiei contemporane sunt de acord cu învăţătura Bisericii. Ele ne spun că avortul, din moment ce întrerupe o viaţă cu identitate separată, este crimă; că embrionul este viaţă cu existenţă şi identitate de sine, individ cu toate drepturile din momentul conceperii

Oficial, în România, între 1958 şi 2008 (perioada pentru care deţinem date) peste 21 de milioane de copii au pierit, (21.330.519, spune statistica)

Conform organizaţiei “Institute for Family Policies”, în ultimii ani în ţara noastră s-au înregistrat peste 120.000 de avorturi, cu o medie de 78 de întreruperi de sarcină la 1000 de femei.

solutia la rata avorturilor este, in opinia “specialistilor” si a cotdianului, educatia sexuala. Ceea ce este contrazis drastic de realitate, deoarece tara cu educatia sexuala cea mai dezvoltata, poate, din Europa – Marea Britanie – este fruntasa si la avorturi. Ianuarie 2012-martie 2013 a fost perioada în care s-au înregistrat cele mai multe avorturi în rândul tinerelor, cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani. Datele oficiale arată că peste 16 mii de tinere au rămas însărcinate şi mai mult de jumătate dintre acestea, mai exact peste 10 mii, au făcut întrerupere de sarcină. Cea mai îngrijorătoare categorie este cea a tinerelor sub 15 ani.

3. „Familia homosexuală”- atentat la familia însăși

            Homosexualitatea desemnează relaţiile între bărbaţi sau între femei care simt o atracţie sexuală excluzivă sau predominantă faţă de persoane de acelaşi sex. Ea îmbracă forme foarte variate de-a lungul secolelor şi în diferite culturi.

Sfânta Scriptură spune în mod constant că activităţile homosexuale reprezintă un păcat (Geneza 19:24-25; Levitic 18:22; Romani 1:26-27; 1 Corinteni 6:9). Romani 1:26-27 ne învaţă în mod specific faptul că homosexualitatea este rezultatul respingerii şi a nesupunerii faţă de Dumnezeu.

            Dumnezeu nu a creat oamenii cu dorinţe homosexuale. Sfânta Scriptură ne spune că oamenii devin homosexuali din cauza păcatelor (Romani 1:24-27), dar şi în ultimă instanţă ca urmare a propriei lor alegeri în această privinţă. Pot exista persoane care se nasc cu o înclinaţie mai crescută pentru a deveni homosexuali, după cum există oameni care se nasc cu o înclinaţie către violenţă sau către alte păcate. Însă aceasta nu scuză cu nimic o persoană care alege să păcătuiască lăsându-se în voia propriilor dorinţe sau înclinaţii

            Căsătoria între persoane de același sex (cunoscută și sub numele de căsătorie gay sau căsătorie homosexuală) este căsătoria între două persoane care sunt de același sex legal sau biologic. Primele legi care au permis căsătoria între persoane de același sex au fost adoptate încă de la sfârșitul secolului XX. In momentu de față 17 țări permit cuplurilor de același sex să se căsătorească: Africa de Sud, Argentina, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Norvegia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Uruguay, Anglia și Țara Galilor.

            Biserica Ortodoxă pleacă de la convingerea nestrămutată că legătura de Dumnezeu rânduită a căsătoriei dintre bărbat şi femeie nu suferă comparaţie cu manifestările pervertite ale sexualităţii. Ea consideră homosexualitatea o vătămare păcătoasă a naturii umane, vătămare care este biruită prin efort duhovnicesc, care duce la vindecare şi la creşterea personalităţii omului. Ca şi celelalte patimi care îl sfâşie pe omul căzut, tendinţele homosexuale se vindecă prin Taine, prin rugăciune, prin post, prin pocăinţă, prin citirea Sfintei Scripturi şi a scrierilor patristice, precum şi prin comunicarea creştină cu oamenii credincioşi, care sunt gata să ofere sprijin duhovnicesc.

            Un studiu recent, publicat in Social Science Research si realizat de catre profesorul Mark Regnerus de la Universitatea din Texas, scoate in evidenta faptul ca acei copii care se nasc si cresc in familii de homosexuali sau de lesbiene au dificultati mari de adaptare sociala, comparativ cu copiii nascuti si crescuti in familii heterosexuale Studiul profesorului Regnerus vine sa alimenteze o controversa deja existenta, problema influentei homosexualitatii parintilor asupra dezvoltarii personalitatii unui copil nefiind nici pe departe una noua. Studiul releva ideea ca mai ales copiii proveniti din mame lesbiene sunt afectati, acestia fiind cei mai vulnerabili in ceea ce priveste adaptarea sociala.  Statisticile intreprinse in vederea elaborarii studiului au scos in evidenta faptul ca acesti copii au sanse mai mari sa devina someri si sanse mai putine sa aiba o relatie sanatoasa si stabila cu cineva. De asemenea, in randul lor, suicidul este mai frecvent, la fel si tentativele de viol.

REFLECŢII

            Intr-un interviu acordat revistei Panorama, Domenico Dolce si Stefano Gabbana, cei doi barbati al caror parteneriat in afaceri si in “romantism” sta in spatele uneia dintre cele mai mari afaceri din lumea modei, au declarat:

“Familia nu este un moft”, a spus Gabbana in interviu. “In ea se afla un sens al apartenentei supranatural”.

Procrearea “trebuie sa fie un act al dragostei”. Copiii nascuti prin inseminare artficiala sau donatie de ovule sunt “copii chimici, sintetici. Utere pentru inchiriere, seminte alese de la catalog“, a spus Dolce.

“Singura familie este cea traditionala. Fara copii chimici si utere inchiriate: viata are un curs natural; sunt lucruri care nu ar trebui schimbate”.

In 2006, Gabbana declarase pentru Daily Mail: “ma opun ideii conform careia un copil ar putea fi crescut de doi parinti gay”.

            ,,Legalizarea căsătoriilor homosexuale nu va face decât să destabilizeze şi mai mult căsătoria şi viaţa de familie, a declarat dr. Patricia Morgan, sociolog, în Camera Comunelor din Parlamentul britanic.’’

            "Presiunile sunt făcute de vicioși, de suprasaturați, de cei care nu mai cunosc alt idol decât trupul și plăcerile lui. Problema gravă este, că prin aceasta se legiferează egalitatea dintre bine și rău. Faptul că homosexualitatea poate să fie o alternativă la familie. Până la urmă este un atentat la familia însăși, la această instituție fundamentală a oricărei societăți."I.P.S Bartolomeu Anania

METODE INTERACTIVE ŞI EFICIENŢA LOR
LA ORA DE RELIGIE

Ca dascăli ne punem întrebarea cum să desfăşurăm demersul nostru didactic pentru a ajunge la sufletul copilului,la pătrunderea adevărurilor de credinţă,la cunoaşterea lui Dumnezeu prin Hristos” Lumina lumii”,la transpunerea în practică a acestor adevăruri prin relaţionare faţă de semeni.

În activitatea didactică  trebuie să avem în atenţie nu numai pregătirea de specialitate ,ci şi perfecţionarea pregătirii metodice,pentru a realiza o proiectare optimă a activităţii instructiv–educative, care vizează idealul disciplinei Religie,formarea personalităţii religios-morale a elevului, creştinul în devenire.

Îmbinăm metodele tradiţionale cu cele specifice disciplinei(cântarea religioasă, rugăciunea, lectura, interpretarea textului biblic, lectura explicativă, exerciţiul moral, îndrumarea teoretică şi practică),însă acordăm o atenţie deosebită metodelor activ- participative, centrate pe elev..

 Fiecare metodă pe care o aplicăm în anumite secvenţe de lecţie poate fi considerată activă în măsura în care pune în mişcare operaţiile gândirii şi sufletul, dacă motivează elevul pentru studiu şi îmbogăţeşte astfel bagajul său de cunoştinţe. Metoda în sine este eficientă dacă este adaptată obiectivelor, conţinuturilor,achiziţiilor în timp ale elevilor,particularităţilor individuale şi de vârstă specifice ale acestora.. 

Se doreşte astăzi în şcoală, punerea în practică a unor strategii activ-participative,care au un caracter dinamic, prin care procesul de predare şi învăţare se realizează prin cooperare, interdependenţă şi independenţă. Se urmăreşte astfel dezvoltarea spiritului activ şi critic al elevilor.

Orice strategie didactică este eficientă numai în măsura în care transmiţând cantitatea de informaţii reuşeşte să-i antreneze pe elevi în asimilarea ei activă şi creatoare, Conlucrarea dintre profesor şi elev conferă strategiei o dimensiune psihosocială,datorită multiplelor relaţii interpersonale.

Proiectarea procesului de învăţământ în funcţie de aptitudinile elevilor,de ritmul lor de lucru,axarea învăţării pe aşteptările şi interesul lor pentru activitate,legarea şcolii de practica vieţii creştine presupune în primul rând o activizare a proceselor mentale care se obiectivează în competenţe, comportamente şi conduite.

Voi prezenta câteva metode interactive, aplicate cu succes la orele de religie şi în cadrul unor activităţi în, ora de după ora de religie, fie în vizitele şi excursiile la mănăstirile din ţară, în cadrul cercului de religie sau la pregătirea serbărilor şcolare realizate cu elevii în preajma marilor sărbători creştine

Metoda cvintetului, ce favorizează reflecţia personală şi colectivă, rapidă, esenţializarea cunoştinţelor, înţelegerea lor profundă, manifestarea creativităţii.

Cvintetul este o poezie cu cinci versuri cu ajutorul căreia se realizează şi se condensează informaţiile incluzându-se şi reflecţii ale elevilor care pot lucra individual, în perechi sau în grup. Aplic această metodă pentru dezvoltarea creativităţii, a limbajului elevilor, mai ales la clasele V-VIII. Mulţi elevi sunt preocupaţi de poezie şi încercăm să-i obişnuim să caute poezia şi literatura religioasă, care exprimă trăiri  profunde.

Structura algoritmică:

1.Primul vers conţine un singur cuvânt cheie, de obicei un substantiv, subiectul poeziei care va fi explicitat în versurile următoare.

2.Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei.

3.Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu, care exprimă acţiuni.

4.Al patrulea vers, din patru cuvinte exprimă sentimentele autorului faţă de subiectul abordat.

5.Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

Exemplu- clasa a VI-a                                               

Credinţa    

Statornică,sfântă,

Păzind,sporind, făptuind,

Aduce în suflet,bucuria,

Viaţa.

Clasa a IV-a

Mântuitorul,

Blând, smerit,

Iubind, iertând,jertfind,

Se roagă pentru noi,

            Înviere.

            Metoda cubul –metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi interogatoare a unei teme.

Etape:

Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.

Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului. Am aplicat această metodă la lecţia  Sfânta Taină a Împărtăşaniei cls. a VI-a în etapa:

Comunicării  noilor cunoştinţe

• în această secvenţă de lecţie vom lucra pe grupe şi vom aplica metoda cubului.
• se împarte clasa în şase grupe de elevi (4/5 elevi în fiecare grupă).
  Sarcini de lucru în aplicarea metodei cubului:                                                           

Interacţiunea pe feţele cubului	Sarcina de lucru pe care o propun
Descrie!	Cum arată?
Compară!	Cu cine/ce seamănă şi de cine/ce diferă?
Asociază!	La ce te face să te gândeşti?
Aplică!	Cum poate fi folosit?
Analizează!	Din ce este făcut? Ce conţine? Ce presupune?
Argumentează pro sau contra.	Este bun sau rău? Dorit sau nedorit? De ce?

            Fiecare grupă va avea de realizat o sarcină de lucru.

Grupa I – Descrie – Sfânta Taină a Împărtăşaniei (a Spovedaniei).

Grupa II – Compară – cu celelalte slujbe la care ai participat (Sfânta Liturghie, Spovedania, Maslul, Botez, Hirotonie, Nuntă).

Grupa III – Asociază – componentele „Trupul şi Sângele Domului” cu pâinea şi vinul (Hristos la Cina cea de taină) – Momentul instituirii Sfintei Taine: „Luaţi, mâncaţi…”

Grupa IV – Aplică – cunoştinţele referitoare la împărtăşania cu Trupul şi Sângele Domnului în viaţa ta. Începând cu clasa a II-a şi a III-a au participat în Postul Mare împreună cu părinţii sau cu profesorul de religie la Spovedanie şi s-au pregătit sufleteşte pentru momentul Împărtăşaniei.

Grupa V – Analizează – importanţa Împărtăşaniei şi ce presupune ea :

• unirea cu Hristos şi viaţa de veci;
• pregătirea sufletească pentru acest moment;
• spovedania făcută cu părere de rău şi cu dorinţa de îndreptare;
• împlinirea canonului.
  Grupa VI – Argumentează pro sau contra – afirmaţia: „La fiecare Sfântă Liturghie pâinea şi vinul aduse în dar de credincioşi se preface prin puterea Duhului Sfânt în Trupul şi Sângele Mântuitorului spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci” sau „Cina cea de Taină se reactualizează la Sfintele Paşti?”.
              Forma finală a scrierii este împărtăşită întregului grup.
              Lucrarea finală poate fi desfăşurată pe tablă.
                                                                                             
  Metoda ciorchinelui-este o metodă de brainstorming neliniară.Este o tehnică de predare-învatare care-i încurajează pe elevi să gândească liber, deschis si creator; este o modalitate de a construi asociatii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor date; este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunostinte si convingeri, evidentiind modul propriu de a întelege o anumită temă.
      Metoda este  antrenantă, dă posibilitatea fiecărui elev să participe individual, în perechi sau în grup. Solicită gândirea copiilor, deoarece ei trebuie să treacă în revistă toate cunoştinţele lor în legătură cu un termen – nucleu, reprezentativ pentru lecţie, în jurul căruia se leagă toate cunoştinţele lor.
  În urma utilizării la clasă a acestei metode am observat că elevii colaborează,  negociază cu plăcere, comunică şi scriu cu mult entuziasm informaţiile necesare îndeplinirii sarcinii date. Nici unul nu-şi petrece timpul pasiv, ci fiecare moment este bine valorificat de fiecare participant.
  Metoda se aplica:            individual

• în perechi
• în grupuri mici

         Aplicata în cadrul muncii în grup, metoda “Ciorchinelui” valorifica activitatea comună si cooperarea în rezolvarea unor sarcini de instruire, îmbină învătarea individuală cu cea în grup, urmărind dezvoltarea comportamentului social al elevului.

AVANTAJE:

• Elevii îsi însusesc noul într-un mod mai atractiv
•  Învatarea e eficienta, de durata, elevul participând activ la procesul de învatare, interiorizând, sintetizând, însusind noul activ
• Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, fac conexiuni, argumentează, completează;
•  Sunt solicitate si dezvoltate operatiile gândirii, capacitătile creatoare, realizându-se astfel educatia întelectuală a elevilor
•  Obisnuieste elevii cu modalităti specifice înstruirii diferentiate: utilizarea fiselor de activitate, realizarea de scheme s.a
•  Elevii manipuleaza mai usor informatiile, capătă încredere în capacitatea de integrare a cunostintelor noi între cele vechi
•  Rezolvarea sarcinilor de lucru (unitare sau diferentiate) presupune stabilirea unor relatii de cooperare, colaborare si ajutor reciproc între membrii grupului, realizându-se astfel educatia morala
•  Contribuie la integrarea socială a elevilor, la realizarea comunicării si a colaborării sociale
•  Permite cultivarea unor sentimente, convingeri, atitudini superioare
• Se poate combina cu alte metode şi procedee;
•  Poate fi introdusă în diferite etape ale unei activităţi;
• Învăţătorul solicită informaţii, idei, răspunsuri, sintetizează, concluzionează, formulează întrebări, monitorizează şi evaluează.
  DEZAVANTAJE:

• Tratarea temelor necesită mai mult timp decât dacă lectia ar fi explicată de către învătător-
• Activizarea este mai accentuată doar în cazul elevilor buni si foarte buni
• Solicită cadrului didactic un efort suplimentar în proiectarea instruirii si în conducerea acesteia

       Momentele aplicarii metodei:

•  în prima parte a lectiei “ ciorchine initial”
•  dupa citirea textului “ciorchine revăzut
•  în faza finală a lectiei, pentru fixare
•  ca extindere
•  ca metodă de evaluare
           Pasii metodei:

•  Organizarea clasei dupa scopul activitătii
•  Distribuirea materialelor de lucru (în functie de tema)
•  Anuntarea temei si scrierea acesteia într-un cerc mai mare – central
•  Stabilirea ideilor – satelit (criterii sau domenii de analiză a temei propuse)
•  Fixarea elementelor particulare pentru fiecare idee – satelit stabilită, de către elevi (individual, în perechi, în grup)
•  Dirijarea completării ideilor – satelit – activitate realizată de către învătător
•  Verificarea în cadrul grupului mare (clasa de elevi) a modului de completare a ciorchinelui (corectitudine, originalitate coloritul satelitilor, idei noi privind forma satelitilor) si completarea acestuia cu elemente noi

      Obiectivele metodei:

•  Sa găsească mai multe idei despre o tema dată
•  Sa desprindă informatiile de detaliu dintr-un text
•  Sa sesizeze sensul nuantat al cuvintelor într-un context dat
•  Sa transpună mesajul scris într-o imagine sau un simbol
•  Sa manifeste interes activ pentru realizarea sarcinilor încredintate echipei
•  Sa comunice clar si corect concluzia echipei
•  Sa respecte opinia echipei, combătând ideea, nu persoana

Reguli pentru utilizarea acestei tehnici

  Scrieţi tot ceea ce consideraţi necesar legat de tema respectivă.

  Nu judecaţi ideile expuse, doar luaţi act de acestea.

  Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile pe care le aveţi legate de tema dată.

  Dintr-o idee dată pot apărea alte idei, astfel puteţi construi "sateliţi" ai ideeii respective.

  Lăsaţi să apară cât mai multe şi mai variate legături intre idei. Nu limitaţi numărul de idei, nici fluxul de legături dintre ele.

 Metoda brainstormingului - este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.

       Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescenţă,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenţei în asalt.”

       Un principiu al brainstormingului este :cantitatea generează calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii.

       De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante. Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt obiectiv al brainstormingului.

     ETAPELE  METODEI:

1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.

2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate.Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar atenţie, fără referiri critice.Se suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observaţii negative.În acest caz funcţionează principiul „cantitatea generează calitatea”.

3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.

4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.

5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.

6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere.Dezbaterea se poate desfăşura însă şi în grupul mare. În această  etapă are loc analiza critică, evaluarea ,argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar.                             .                                                                     7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalţi.

        Învăţătorul trebuie să fie un autentic catalizator al activităţii, care să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.                                                 

        În desfăşurarea lecţiilor în învăţământul primar se realizează de cele mai multe ori variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i determina pe elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii eliberate de prejudecăţi, să exerseze atitudini deschise şi creative în grup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într-o manieră plăcută şi atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie.

   Avantajele  utilizării metodei brainstorming sunt multiple. Dintre acestea:

- obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare;

- costurile reduse necesare folosirii metodei;

- aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;

- stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;

-dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul    evaluării amânate;

- dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.

     Limitele brainstorming-ului:

- nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;

- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;

- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;

- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi.

      Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grup format din maxim 30 de persoane, de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al înclinaţiilor, sub coordonarea unui moderator(în cazul nostru-învăţătorul), care îndeplineşte rolul atăt de animator, cât şi de mediator.Rolul învăţătorului este de a asculta cu atenţie pe elevi fără a interveni în discuţiile acestora; eventual, el poate intra în joc prin respectarea regulilor acestuia.Se mai recomandă ca grupul ce utilizează brainstorming-ul să fie compus dintr-un număr par de elevi. Folosită cu discernământ,această metodă stimulează creativitatea şi generează lecţii creative. Cu puţin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu elevii.

            Metoda palariilor gânditoare - metoda celor "Sase palarii gânditoare" a fost creată de Eduard de Bono în cartea sa intitulată "Six Thinking Hats". Titulatura ei are la bază proverbul englezesc "Gândeşte în conformitate cu pălăria pe are o porţi". Cele şase pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a datelor. Schimbarea pălăriilor îţi oferă eliberarea fată de stilul convenţional de tratare a problemelor şi îţi permite cuprinderea cât mai multor informaţii variate privind o situaţie concretă. Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.

Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul:

pălăria albă este neutră, participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv

pălăria roşie oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor

Pălăria neagră este perspective gândirii negativiste, pesimiste

pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului.

pălăria verde trebuie să fie creativ. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie

Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.

Elevii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat.

Pălăria albă	Pălăria roşie	Pălăria galbenă	Pălăria neagră	Pălăria albastră	Pălăria verde
Ø Ce informaţii avem? Ø Ce informaţii lipsesc? Ø Ce informaţii am vrea să avem? Ø Cum putem obţine informaţiile?	Ø Punându-mi pălăria roşie, uite Ø cum privesc eu lucrurile… Ø Sentimentul meu e că… Ø Nu-mi place felul cum s-a Ø procedat.	Ø Pe ce se bazeză aceste idei? Ø Care sunt avantajele? Ø Pe ce drum o luăm? Ø Dacă începem aşa… sigur vom ajunge la rezultatul bun!	Ø Care sunt erorile? Ø Ce ne împiedică? Ø La ce riscuri ne expunem? Ø Ne permite regulamentul?	Ø Putem să rezumăm? Ø Care e următorul pas? Ø Care sunt ideile principale? Ø Să nu pierdem timpul şi săne concentrăm asupra…, Ø Nu  credeţi?	Ø Şansa succesului este dacă… Ø Cum poate fi altfel atacată Ø problema? Ø Putem face asta şi în alt mod? Ø Găsim şi o altă explicaţie?

Metoda mozaicului - structurile cooperative de tip mozaic presupun formarea unor grupuri cooperative, în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre învățare.

Schema specifică:

– grupuri cooperative (distribuirea materialelor);

– grupuri expert (învățare și pregătire);

– grupuri cooperative (predare și verificare).

Etape de bază:

1.      Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru

–         Profesorul împarte tema de studiu în 4-5 subteme;

–         Solicită elevilor să numere până la 4 sau 5 (în funcție de numărul de subteme) și distribuie fiecărui elev materialul ce conține detalierea subtemei corespunzătoare numărului său; li se precizează elevilor faptul că vor învăța și vor prezenta materialul aferent numărului lor și celorlalți colegi, fiind responsabili de rezultatele învățării acestora;

–         Fiecare grup de 4 sau 5 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să rețină grupul cooperativ din care fac parte.

2.      Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor

–         Elevii care au același număr și, respectiv, aceeași subtemă de abordat, se vor constitui în grupuri de experți (numărul grupurilor de experți va fi același cu numărul de subteme stabilite);

–         Experții studiază și aprofundează împreună materialul distribuit, identifică modalități eficiente de ,,predare” a respectivului conținut, precum și de verificare a modului în care s-a realizat înțelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ.

3.      Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării

–         Se reconstituie grupurile cooperative;

–         Fiecare expert ,,predă” conținuturile aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă;

–         Fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele pe care le transmit colegii lui, experți în diferite probleme.

4.      Evaluarea

–         Profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învățat;

–         Evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi, prin elaborarea unui eseu etc.

Avantaje:

• Dezvoltarea competențelor psihosociale;
• Dezvoltarea competențelor cognitive;
• Dezvoltarea competențelor de comunicare;
• Dezvoltarea inteligenței interpersonale;
• Promovarea interînvățării;
• Participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
• Analiza, compararea modurilor de a învăța, a achizițiilor realizate;
• Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
• Dezvoltarea gândirii critice și creative;
• Dezvoltarea bazei motivaționale a învățării;
• Consolidarea încrederii în propriile forțe;
• Formarea și dezvoltarea capacității reflective;
• Dezvoltarea responsabilității individuale etc.
  Limite (în absența monitorizării atente a lucrului în grup):

• Abordarea superficială a materialului de studiu;
• Înțelegerea și însușirea greșită a unor idei, concepte etc.;
• Apariția unor conflicte între membrii grupurilor;
• Crearea unui climat educațional caracterizat printr-o aparentă dezordine etc.